Stresul examenelor: Impactul asupra succesului elevilor și studenților

Stresul, unul din principalii „prieteni” ce ne însoţesc pe drumul către destinaţiile propuse ale zilelor noastre, este și una dintre principalele cauze care duce la apariţia problemelor de sănătate. Cu factorii stresori se confruntă toate categoriile de vârstă aflate în faţa unor situaţii noi sau în circumstanţele unor evenimente care suprasolicită individul, atât mental, cât și emoţional.

Dicţionarul de psihologie, coordonat de Norbert Sillamy, defineşte stresul ca „stare în care se găseşte un organism ameninţat de dezechilibru sub acţiunea unor agenţi sau condiţii care pun în pericol mecanismele sale homeostatice”. Golu. M. (1981) caracterizează stresul ca: „stare de tensiune, disconfort, încordare, determinată de agenţii afectogeni cu semnificaţie negativă, de frustrare sau de reprimare a unor motivaţii, de dificultate sau imposibilitate a rezolvǎrii unor probleme”.

Astfel, stresul reprezintă reacţia organismului la stimulul stresor și nu situaţia care cauzează stresul. „Nu ceea ce ţi se întâmplă este important, ci felul în care reacţionezi”.

Sursele și efectele stresului

Sursele stresului diferă de la persoană la persoană, iar efectele acestuia asupra noastră variază și ele în funcţie de persoană.

Situațiile stresante, cum ar fi examenele, pot afecta procesul de învățare și memoria în moduri diferite. Atunci când studenților li se cere să analizeze informații noi relevante pentru examen și să aplice cunoștințele într-o situație nouă, astfel de evaluări pot contribui la consolidarea abilităților și memoriei.

Examenele naţionale de capacitate şi bacalaureat sunt percepute la nivelul societăţii ca reprezentând două probe de evaluare cu mare impact asupra viitorului elevilor. Contextul în care se realizează pregătirea pentru aceste tipuri de evaluare este caracterizat prin cantitate mare de informaţii de asimilat şi declararea unui nivel înalt de exigenţă, ceea ce generează un mediu considerat ameninţător şi o stare accentuată de incertitudine (Clinciu et al., 2008). Conform unui studiu, în cadrul grupului de elevi participanți, nivelul de stres este mai scăzut în cazul băieților comparativ cu fetele, iar matematica generează mai mult stres în comparație cu limba maternă. Pe de o parte, evaluările prin examenele de capacitate și bacalaureat cresc stima de sine și reglează așteptările legate de certificarea competențelor. Pe de altă parte, aceste forme de evaluare – care îi expun pe elevi la cel puțin un an de mare presiune și efort pentru pregătire – accentuează stările de anxietate, depresie și afectează imaginea de sine, trăsăturile de personalitate influențând percepția valorii personale în acest proces de adaptare școlară.

Reacţiile la stres se pot manifesta în planul cognitiv şi emoţional, fizic (al sănătăţii) şi comportamental. În plan cognitiv şi emoţional se pot observa reacţii de nelinişte şi hiperactivitate, tristeţe, anxietate permanentă, dificultăţi de concentrare, dificultăţi de gândire (minte goală), probleme de memorie (uitare frecventă), stare de iritabilitate şi discuţii în contradictoriu, teama de a nu reuşi să-şi îndeplinească obligaţiile şcolare, slabă motivaţie pentru învăţare, nelinişte şi/sau dorinţa de a plânge în mod frecvent. La nivel fizic, al sănătăţii, pot apărea alte reacţii la stres: stări de somnolenţă, oboseală, dureri de cap, dureri de stomac, colon iritabil, scrâşnetul dinţilor, dureri de spate, tahicardie, creşterea sau pierderea poftei de mâncare, scăderea imunităţii (răceli frecvente), dificultăţi de somn (insomnie sau coşmaruri). În ceea ce priveşte planul comportamental, au fost identificate alte forme de reacţii la stres:  tendinţa frecventă de a discuta cu ceilalţi, dorinţa de singurătate sau de izolare, recursul la medicamente/alte tipuri de substanţe (pentru a sta treaz, pentru a dormi), preferinţa pentru alte activităţi în locul studiului, dificultăţi în a începe să lucreze, plecatul de la ore, pierderea interesului faţă de activităţi pe care le făcea în mod normal, apatie. Analizând aceste reacţii, se constată o apropiere între manifestările stresului şi cele care presupun comportamente conflictuale, agresive. Acestea se pot manifesta între egali (prin deranjarea celorlalţi, excluziune socială şi/sau violenţă verbală) sau între elevi şi profesor (prin violenţa verbală a elevului faţă de profesor, sau a profesorului faţă de elev etc.).

Practic, stresul afectează întregul organism. Şi, în afară de simptomele funcţionale sau organice, stresul şi consecinţele sale – iritabilitate, anxietate, depresie – provoacă adesea probleme relaţionale, la studii „stresul generează stres”.

Factorii stresori în mediul școlar

În mediul școlar, factorii stresori provin din mai multe contexte:

1.Ambianţa fizică nefavorabilă (iluminare, temperatură, miros, umiditate, zgomot).

2.Ambianţa socială a procesului de învățare:

– conflicte interpersonale şi familiale;

– conflicte cu colegii de clasă, cu dirigintele;

– izolarea în colectivul de învățare;

– învățători temporari;

– politica de notare, penalizări, premii.

3.Caracterul şi organizarea procesului de învățare:

– volumul temelor pentru acasă (sub sau suprasolicitare);

– ritmul desfăşurării activităţii;

– schimbarea orarului de învățare;

– controlul excesiv și/sau reguli rigide;

– ambiguitatea sarcinilor;

– nivelul de responsabilitate;

– învățarea în schimburi.

4.Schimbarea locului de învățare (migrare, exmatriculare, mustrare, absolvire).

5.Factorii personali:

– sentimentul de inferioritate, de incompetenţă;

– emotivitate crescută;

– anxietate înaltă;

– frica de profesori, de colegi;

– toleranță scăzută la frustare;

– sentimentul de insecuritate.

6.Factorii competitivi: (concursuri, olimpiade, examene).

7.Mediul familial: Cerințe exagerate ale părinților și activități extrașcolare suprasolicitante.

Schimbările în cadrul familiei (mutarea în alt oraș, apariția unui nou frățior, certuri între părinți, divorțul părinților, moartea unei persoane apropiate).

Alt grup de factori de stres din mediul şcolar, care se află cel mai adesea în atenţia specialiştilor, a profesorilor şi a formatorilor, pentru îmbunătăţirea rezultatelor învăţării şi a climatului şcolar sunt:

1.Cantitatea de informaţii de asimilat de către elevi sau studenţi reprezintă unul dintre

factorii de stres asociat în mod direct cu mediul educativ.

2.Examenele naţionale de capacitate şi bacalaureat sunt percepute la nivelul societăţii ca

reprezentând două probe de evaluare cu mare impact asupra viitorului elevilor.

3.Teama vorbitului în public este un alt factor de stres frecvent întâlnit în sistemele de

educaţie.

4.Teama de a nu greşi şi de a se simţi prost faţă de ceilalţi este un alt factor de stres.

Impactul factorilor stresori asupra succesului școlar

Factorii stresori provoacă dezechilibru între solicitările externe și resursele interne ale subiectului. Contextul școlii și statutul de elev generează situații stresante specifice, manifestate printr-un dezechilibru între solicitările impuse de învățare şi capacităţile subiective sau obiective ale elevului de a le face faţă. Rezultatele cercetărilor demonstrează că un elev din trei este foarte stresat la colegiu sau la liceu, iar nivelul de stres creşte de la anul al şaselea de studiu şcolar până la anul terminal. Se atestă valori diferite ale nivelului de stres în funcție de vârsta și genul elevilor. Deși fetele au o inteligenţă emoţională mult mai dezvoltată, datele de cercetare arată că acestea sunt totuşi mai stresate decât băieţii, indiferent de anul de studiu. (Esparbès-Pistre, Bergonnier-Dupuy & Cazenave Tapie, 2015).

Aceste presiuni pot avea un impact negativ asupra bunăstării și sănătății mentale a elevilor, afectându-le capacitatea de concentrare, învățare și performanță școlară. Este important ca elevii să primească sprijin și să aibă acces la resurse pentru a gestiona stresul și pentru a promova sănătatea lor mentală și bunăstarea în cadrul școlii.

Stresul excesiv poate afecta negativ performanța școlară a elevilor în mai multe moduri, inclusiv: scăderea concentrării și atenției în clasă, reducerea capacității de învățare și memorare, creșterea anxietății și a problemelor emoționale, diminuarea motivației și interesului pentru școală.

Semnele unui student supus factorilor de stres sunt evidenţiate de refuzul şcolar; frica despre siguranţa lor; dureri de stomac sau alte dureri; tristeţe; grija excesivă despre universitate; prieteni, familie, dificultate de relaxare şi de somn. Studenţii stresaţi pot prezenta: tulburări de învăţare, debilitate mentală sau alte boli cronice, etc. Cerinţele şi aşteptările părinţilor, profesorilor, dar şi spiritul competitiv de la universitate îl pot face pe student să se simtă stresat şi presat, să îşi piardă din dorinţa de a asimila informaţii, setea de cunoaştere şi curiozitatea. Aceste lucruri duc la învăţatul mecanic, dar şi la starea permanentă de stres la care este supus studentul.

Studenţii, deşi sunt într-o perioadă tulbure şi plină de frământări, sunt la vârsta inteligenţei nonconformiste. Imaginaţia, puterea de creaţie şi perspicacitatea ating forme maxime. Idealurile de viaţă şi pregătirea profesională încep să capete contur şi dispar în mod evident pasiunile vechi din copilărie şi de ce nu chiar interesul pentru universitate.

Problema orientării profesionale se pune diferit în funcţie de capacităţile intelectuale ale tânărului şi de dorinţa profilării pe un anumit domeniu de activitate. Pentru unii tineri viitorul profesional este un subiect central, clar şi în acest scop ei acordă un interes deosebit materiilor corelate cu viitoarea profesie.

Concluziile cercetătorilor cu privire la relaţia dintre stres şi randamentul şcolar merg în paralel cu relaţia dintre nivelul de motivaţie şi învăţare. Atât stresul cât şi motivaţia include stări ale impulsului care tind să energizeze procesul învăţării. S-a constatat că atât stresul, anxietatea normală cât şi cea nevrotică, facilitează învăţarea mecanică şi tipurile mai puţin dificile de învăţare receptivă conştientă, având însă o influenţă inhibitoare asupra temelor complexe, mai dependente de priceperea de a improviza decât de perseverenţă.

Stresul studentului poate determina devierea atenţiei sale de la problema de rezolvat la cauza anxietăţii pe care o trăieşte, adică a sentimentelor sale de inacceptabilitate. Individul este însă constrâns să rezolve problema şi el poate recurge la o soluţie „salvatoare”, fie căutând în repertoriul său o rezolvare plauzibilă, fie simplificând problema prin ignorarea informaţiei esenţiale, în cazul unei solicitări extreme studentul poate „ îngheţa” mental, dând răspunsuri repetitive, lipsite de valoare adaptativă. În ceea ce priveşte legătura dintre nivelul stresului şi nivelul de anxietate s-au efectuat anumite studii pe populaţia şcolară care au relevat corelaţii semnificative, la fel ca între stresul şcolar şi rezultatele şcolare (S. Nut, 2003).

Aşadar, creşterea stresului şcolar este în relaţie directă atât cu nivelul anxietăţii studentului, cât şi cu rezultatele şcolare scăzute ale acestuia şi apariţia reacţiilor depresive. Studiul a demonstrat că stresul poate intensifica învăţarea sarcinilor complexe în cazul în care acestea nu ameninţă în mod serios respectul de sine, adică atunci când nu sunt peste măsură de neobişnuite sau de importante atunci când anxietatea este moderată; sau când cel care învaţă dispune de mecanisme eficiente de contractare a anxietăţii. Starea de anxietate, stresul, a fost în mod semnificativ asociat cu rezultatele şcolare mai slabe.

Astfel, studenţii care au obţinut scoruri ridicate de anxietate au fost de 7,7 şi 2,4 ori mai predispuşi a se clasifica printre studenţii cu rezultate slabe la învăţătură. Atât pentru băieţi, cât şi pentru fete, simptomele anxioase timpurii contribuie semnificativ la funcţionarea adaptativă în universitate, în termenii rezultatelor la învăţătură.

Strategii de gestionare a stresului pentru elevi și studenți

Există diverse strategii pe care elevii le pot utiliza pentru a gestiona și reduce stresul în mediul școlar, cum ar fi: tehnici de relaxare, cum ar fi respirația profundă și meditația, planificarea și organizarea timpului pentru a evita aglomerația și crampele, adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv alimentație echilibrată, somn adecvat și exerciții fizice regulate, comunicarea deschisă cu profesorii, părinții sau consilierii școlari pentru a solicita ajutor sau suport atunci când este necesar, găsirea unor activități extracurriculare sau hobby-uri care să ofere o pauză de la stresul școlar.

Sfaturi pentru elevi/ studenți pentru a reduce stresul examenelor:

1.Faceți pauze la intervale regulate. Creierul procesează informația în pauze și în somn.

2.Pauza = pauză! Mergeți în altă cameră, ascultați muzică, ieșiți afară. Important este să nu vă gândiți la examen și să reușiți să vă deconectați.

3.Petreceți timp de calitate cu familia: mâncați împreună, mergeți la plimbare, vizionați un film sau povestiți (dar nu despre teste).

4.Luați legătura cu prietenii.

5.Faceți-vă un plan de studiu realizabil pentru fiecare zi. Astfel vă veți simți în control.

6.Evitați să învățați seara târziu. Creierul este deja obosit și este puțin probabil să mai asimilați informații noi. De asemenea, somnul ar putea să fie afectat în mod negativ.

7.Încercați să aveți o rutină pentru orele de studiu dar și pentru mese, pauze, somn și sport.

8.Iesiți afară zilnic.

9.Faceți ceva plăcut în fiecare zi: sport, citit, vizionarea unui film sau orice alt hobby.

10.Încercați metode noi de învățare: să faceți notițe cu diferite culori, să discutați cu colegii, să folosiți „post-it” notes sau să inventați noi formule mnemotehnice (de memorare). Astfel veți folosi mai multe arii ale creierului.

11.Aveți încredere în abilitățile voastre!

12.Aduceți-vă aminte că notele nu vă definesc ca persoane.

13.Încercați metode de relaxare: o baie caldă sau câteva respirații adânci controlate (inspir lent de 4 secunde, ținerea aerului 5 secunde și expir lent de 6 secunde), pot ajuta la reducerea stresului.

14.Practicați mindfulness; când mergeți la plimbare încercați să vă uitați la lumea din jurul vostru: identificați plantele, insectele sau păsările pe care le vedeți. Vă veți simți conectați de mediul înconjurător, iar stresul poate să scadă.

Stresul cronic poate pune în pericol abilitatea de a învăţa şi de a memora diferite informaţii, astfel încât managementul stresului este una dintre necesităţile cele mai importante şi, în acelaşi timp, cele mai trecute cu vederea. Practicând regulat tehnici de reducere a stresului, îti poţi ameliora nivelul general al stresului şi 182 te poţi pregăti mai bine pentru greutăţile care urmează. Mai mult, este necesar de a te pregăti serios pentru examenele care urmează. Trebuie să înţelegem cǎ stresul psihic este cauzat doar de noi înşine, de reacţiile noastre la acţiunea mediului înconjurǎtor: cantitatea stresului resimţit depinde doar de natura gîndurilor noastre! De multe ori, un diagnostic precis este dificil de stabilit, deoarece fiecare dintre noi rǎspundem diferit la stres.

Este adevărat, toate aceste sfaturi pot uşura procesul de învăţare, însă ele nu înseamnă nimic dacă nu se depune tot efortul pentru a studia materia respectivă.

Sfaturi pentru părinți

1.Încercați să oferiți oportunități pentru pauze.

2.Încercați să nu aduceți discuția despre examene, deoarece acest lucru poate crește anxietatea. Așteptați ca această discuție să fie începută de tânărul dvs. De asemenea, evitați astfel de discuții seara târziu.

3.Aveți încredere în adolescentul din familia dumneavoastă și aduceți-i aminte de abilitățile sale.

4.Gândiți-vă împreună la ceea ce veți face după examene: un concediu sau un nou hobby.

Concluzie

Stresul elevilor la școală este o realitate cu care se confruntă mulți tineri și poate avea un impact semnificativ asupra sănătății lor mentale și performanței academice. Este esențial ca școlile, părinții și comunitățile să ofere sprijin și resurse adecvate pentru gestionarea acestui stres și promovarea bunăstării elevilor. Prin adoptarea unei abordări holistice și oferirea de strategii eficiente de gestionare a stresului, putem ajuta elevii să se simtă mai încrezători, mai echilibrați și mai pregătiți să facă față provocărilor academice și personale. Este vital să continuăm, să recunoaștem importanța sănătății mentale în educație și să lucrăm împreună pentru a crea medii școlare sigure, susținătoare și incluzive pentru toți elevii.

Dincolo de urmărirea obținerii succesului școlar, este vital să asigurăm starea de bine a copiilor și tinerilor, pentru a evita sau reduce influența și impactul factorilor stresori asupra stării lor de sănătate și prihologice.

Stresul este iminent vieții, în general, și celei moderne, în special, producând impact negativ și pozitiv. Fiind o provocare mai mult modernă, oamenii au nevoie de competențe de evitare, gestionare și depășire a stresului, pentru o viață sănătoasă și stare de bine.

Pentru a face față provocărilor stresului dinaintea examenelor și a vă îmbunătăți capacitatea de memorare, vă recomandăm:

Setul «Memory-copii» cuprinde 2 produse:

«MAGNILON» sirop 100 mL – 3 cutii;

«NEUROLECIT» capsule №60 – 2 cutii.

Setul «MEMORY» este ideal pentru elevi:

• Îmbunătățește memoria, capacitatea de concentrare și atenția;
• Mărește rezistența la efort intelectual;
• Reduce agitația și emotivitatea;
• Stimulează activitatea creierului în eforturi psihice crescute (pe perioada studiilor intense);
• Reduce stările de oboseală, epuizare fizică și nervoasă.

Setul «MEMORY» cuprinde 2 produse:

«MEMORIVIT PLUS» capsule №60 – 2 cutii.

«MAGNILON FORTE» capsule №30 – 2 cutii.

• Îmbunătățește memoria și capacitatea de concentrare;
• Crește performanța intelectuală;
• Mărește rezistența la efort intelectual;
• Stimulează activitatea creierului în eforturi psihice crescute (pe perioada studiilor intense);
• Reduce stările de oboseală și extenuare.