Deficitul de magneziu: cauze, simptome și remedii

MAGNEZIUL – supranumit „stăpânul mineralelor“– este prezent în aproape toate celulele organismului, unde participă la peste 300 de reacții enzimatice. În total, corpul conține 25 de grame de magneziu: peste 60% este stocat în oase, ajutând la menținerea structurii țesutului osos. Un sfert este utilizat de mușchi, unde contribuie la relaxare. Restul este repartizat pentru funcționarea creierului și altor organe precum inima, ficatul, rinichii, intestinul.

CARE ESTE ROLUL MAGNEZIULUI IN ORGANISM

Printre procesele în care este implicat magneziul se numără sinteza proteinelor, controlul glicemiei, prevenirea aritmiilor cardiace, menținerea sănătății fizice și psihice. Cele mai importante procese în care este implicat magneziul sunt:

Sinteza ADN și ARN – magneziul este necesar pentru sinteza și repararea materialului genetic al celulelor, reprezentat de ADN (acid dezoxiribonucleic) și ARN (acid ribonucleic). De asemenea, magneziul susține reglarea expresiei genice.

Metabolismul energetic – magneziul este implicat în procesul de producere a energiei, prin activarea enzimelor implicate în sinteza și utilizarea adenozin trifosfatului (ATP), molecula principală responsabilă cu înmagazinarea și furnizarea de energie în organism.

Metabolizarea glucozei și a carbohidraților – magneziul contribuie la menținerea unui nivel optim de zahăr în sânge și are un rol însemnat în prevenirea diabetului zaharat. De altfel, diabetul de tip 2 a fost asociat cu deficitul de magneziu, iar riscul de a dezvolta aceasta boala cronică este mai scăzut în randul celor care au un nivel optim de magneziu în organism.

Funcționarea sistemului nervos – magneziul joacă un rol important în transmiterea impulsurilor nervoase și în reglarea activității neuromusculare. Acesta ajută la menținerea unui echilibru adecvat al calciului în celulele nervoase, ceea ce este crucial pentru transmiterea semnalelor electrice, la nivel cerebral.

Înlăturarea oboselii și a stării de extenuare – un studiu realizat la Centrul pentru Studiul medicinei complementare din Southampton, Anglia, a demonstrat că magneziul este util în tratarea pacienților care suferă de sindromul oboselii cornice. Totodată, magneziul are un aport considerabil în terapia adjuvantă a stărilor depresive, creșterea rezistenței fizice și prevenirea migrenelor.

Contracția musculară – magneziul este esențial pentru contracția și relaxarea musculară, întrucât sprijină activarea proteinelor necesare pentru contracție și reglează nivelul de calciu în celulele musculare.

Transportul activ al ionilor de calciu, sodiu și potasiu în membranele celulare – prin aceasta acțiune, magneziul combate acumularea de calciu și potasiu la nivelul mușchilor, susținând buna funcționare a sistemului muscular.

Susținerea sistemului cardiovascular – magneziul contribuie la menținerea unui ritm cardiac normal și la reglarea tensiunii arteriale. De asemenea, ajută la relaxarea mușchilor netezi din pereții vaselor de sânge, ceea ce favorizează o circulație sanguină adecvată

Îmbunătățirea digestiei – magneziul acționează asupra mușchilor din interiorul aparatului digestiv, astfel încât are o acțiune directă asupra digestiei. Datorită acțiunii pe care o are asupra tranzitului intestinal, magneziul ajută în ameliorarea tranzitului lent și combaterea constipației.

Creșterea densității minerale osoase – magneziul este implicat direct în formarea oaselor și influențează activitatea osteblastelor și osteoclastelor (celule responsabile de formarea țesutului osos), influențând în același timp și concentrațiile hormonului paratiroidian și ale formei active ale vitaminei D, doi regulatori majori ale homeostaziei osoase (integritatea osoasă). Magneziu ajută la ameliorarea simptomelor osteoporozei și contribuie la sănătatea sistemului osos și prin rolul pe care îl are în procesul de absorbție a calciului.

Îmbunătățirea funcției respiratorii – unele studii au arătat că există o legătură directă între carența de magneziu și dezvoltarea astmului sau a altor afecțiuni respiratorii. Cercetătorii consideră că un deficit de magneziu determină acumularea de calciu în mușchii de la nivelul căilor respiratorii, fapt ce îngreunează respirația.

CAUZELE DEFICITULUI DE MAGNEZIU

• Alimentația săracă în magneziu – o dietă bazată pe alimente procesate și sărace în nutrienți poate contribui la carența de magneziu;
• Absorbția redusă a magneziului – boala celiacă, boala Crohn și sindromul de malabsorbție pot inhiba absorbția magneziului;
• Consumul excesiv de alcool – alcoolul poate interfera cu absorbția și metabolizarea magneziului în organism;
• Administrarea anumitor medicamente – diureticele pot crește excreția renală de magneziu. De asemenea, medicamentele utilizate pentru tratarea bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) sau a ulcerului gastric, precum inhibitorii de pompa de protoni (IPP), pot afecta absorbția magneziului;
• Stresul cronic;
• Bolile cronice – diabetul zaharat, insuficiență renală, hipertiroidismul sau afecțiunile cardiace, pot fi asociate cu deficitul de magneziu;
• Hiperhidroza (transpirația excesivă)  – persoanele care transpiră în exces, prin activitate fizică intensă sau prin expunerea prelungită la temperaturi ridicate, pot pierde, astfel, magneziu;
• Vârsta – conform studiilor, persoanele vârstnice absorb mai puțin magneziu prin alimentație și pierd concentrații mai mari, pe fondul unei excreții renale pronunțate.

SIMPTOMELE DEFICITULUI DE MAGNEZIU

Din păcate majoritatea oamenilor suferă de un deficit de magneziu deoarece alimentația noastră nu cuprinde suficient magneziu și aceasta poate duce la probleme de sănătate care se manifestă prin anumite simptome.

• Pierderea poftei de mancare;
• Greață și vărsături;
• Oboseală și slăbiciune;
• Senzația de amorțeală și de furnicături în membre;
• Crampe musculare
• Modificări ale ritmului cardiac.

Un deficit de magneziu poate provoca simptome semnificative, iar unele dintre cele mai ușor de observat sunt:

• hipertensiunea și boala cardiovasculară;
• afectarea și deteriorarea rinichilor și ficatului;
• anumite procese deficitare din corp, care pot duce la dureri de cap (migrene), scleroză multiplă, glaucom sau boala Alzheimer;
• tulburări de comportament și schimbări de dispoziție;
• insomnie și probleme legate de somn;
• osteoporoza;
• carii dentare.

SURSE NATURALE DE MAGNEZIU

Prima soluție ar fi să includem în dieta noastră zilnică alimente bogate în magneziu.

Unele dintre cele mai bune surse de magneziu conțin, la 100 de grame, următoarele cantități de magneziu:

• Migdale: 270 mg;
• Semințe de dovleac: 262 mg;
• Ciocolată neagră: 176 mg;
• Arahide: 168 mg;
• Fasole neagră fiartă: 60 mg.

Alte surse bune includ semințele de in, semințele de floarea-soarelui, semințele de chia, alunele de pădure și ovăzul.

Pentru a suplini deficitul de magneziu și înlătura simptomele caracteristice vă recomandăm «MAGNILON FORTE» capsule!

«MAGNILON FORTE» capsule №30 este un complex cu conținut de magneziu și vitamine din grupa B, necesare pentru funcționarea normală a sistemului nervos, muscular și funcționarea optimă a inimii.

«MAGNILON FORTE» capsule №30 se recomandă în:

• perioadele de stres, oboseală, epuizare fizică și psihică;
• stări de nervozitate, iritabilitate, tulburări ușoare de somn;
• stări de apatie sau anxietate ușoară, posibil însoțite de cefalee;
• crampe, furnicături, spasme digestive și palpitații.