fbpx
+373 (22) 26-03-88 office@vitapharm.md
Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages
  • Categorii
  • Ficatul gras non-alcoolic: cauze, simptome, prevenție și tratament

     

    Boala ficatului gras non-alcoolic

    Steatoza hepatică non-alcoolică este o afecţiune hepatică, ce indică acumularea veziculelor de grăsime, a incluziunilor lipidice în hepatocite, predominant trigliceridelor, la persoanele ce nu fac abuz de alcool.

    Cum diagnosticăm ficatul gras non-alcoolic?

    Examinarea fizică, anamneza și istoricul medical sunt cele care pot ridica suspiciunea de steatoză hepatică. Medicul va palpa zona ficatului, astfel încât să observe dacă ficatul este mărit, iar pentru depistarea inflamației la nivelul ficatului se vor recomanda analize de sânge. Nivelul transaminazelor AST ori ALT poate ajuta medicul să depisteze steatoza hepatică. Testele de imagistică precum ecografia, tomografia computerizată ori RMN-ul sunt, de asemenea, ustensile utile medicului în stabilirea diagnosticului de steatoză hepatică. Confirmarea diagnosticului este rezultatul unui examen histologic – biopsie hepatică.

    Care sunt stadiile bolii ficatului gras non-alcoolic?

    Se deosebesc următoarele 3 stadii ale bolii:

    1. Boala ficatului gras simplă (steatoză hepatică non-alcoolică);
    2. Steatohepatita non-alcoolică (NASH);
    3. Ciroza hepatica.

    Steatoza hepatică este reversibilă, deci se poate vindeca, dacă sunt urmate instrucțiunile medicului. Dacă, boala ficatului gras nu este abordată, aceasta evoluează, ducând la apariția inflamației. Inflamația prelungită determină apariția fibrozei, care, de asemenea, poate evolua, de-a lungul anilor, spre ciroză.

    Care sunt factorii predispozanți a steatozei hepatice non-alcoolice (boala ficatului gras non-alcoolic)?

    • Regimul alimentar și stilul de viață (aport sporit de calorii, exces de grăsimi saturate, exces de fructoză, mod sedentar de viață);
    • Microbiomul intestinal (disbioza);
    • Factori epigenetici;
    • Factori genetici;
    • Dereglări metabolice (insulinorezistență, sindrom metabolic).

     

    Deci boala ficatului gras non-alcoolic apare cel mai frecvent în cazul persoanelor care au:

    • Diabet zaharat de tip 2;
    • Prediabet – rezistență la insulină și glicemie crescută (nivelul glicemiei pe nemâncate este între 100 și 125 mg%;
    • Obezitate – atunci când greutatea corporală este mai mare cu 25% față de greutatea normală;
    • Obezitate centrală – circumferința taliei  >102 cm bărbați, >88 cm femei;
    • Hipertensiune arterială.

     

    Care sunt simptomele steatozei hepatice non-alcoolice (boala ficatului gras non-alcoolic)?

    Steatoza hepatică non-alcoolică „pură” decurge, la un număr semnificativ de bolnavi (48-100%), asimptomatic.

    Simptomele asociate de obicei cu boala ficatului gras non-alcoolic sunt:

    • slăbiciune, oboseală;
    • stare generală de rău;
    • senzație de greață;
    • tulburări de somn;
    • deficit de atenție;
    • lipsa poftei de mâncare;
    • durere sau senzaţia de presiune în partea dreaptă a abdomenului superior (regiunea de sub coaste, în dreapta);
    • splenomegalie (cresterea în dimensiuni a splinei);
    • icter (colorarea în galben a pielii și sclerelor).

     

    Cum poate fi prevenită steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras non-alcoolic)?

    În prevenirea steatozei hepatice non-alcoolice (boala ficatului gras non-alcoolic) trebuie să vă concentrați în principal asupra unui stil de viață sănătos și a unor obiceiuri alimentare sănătoase:

    • Normalizarea greutății corporale

    Reduceți consumul zilnic de calorii, pentru a scădea în greutate. Această abordare poate să îmbunătățească indicatorii de laborator ai sănătății ficatului (transaminazele).

    • Regim alimentar bine echilibrat

    De preferință, trebuie adoptat un regim alimentar fără o cantitate excesivă de glucide simple sau acizi grași saturați. Pot fi urmate principiile dietei mediteraneene în prepararea meselor zilnice (această dietă conține multe legume, produse din făină integrală și ulei de măsline). Trebuie să evitați siropul de glucoză-fructoză care este conținut în băuturile cu conținut de zahăr și în produsele de patiserie.

     

    • Activitate fizică regulată

    S-a dovedit că exercițiile fizice intense, precum alergatul, sunt mai benefice decât exercițiile fizice de intensitate moderată, precum plimbările.

    Managementul ficatului gras non-alcoolic

    • Schimbarea modului de viață
    • Tratamentul comorbidităților
    • Tratamentul medicamentos

    Activitate fizică

    Ținta de pierdere ponderală cu efect terapeutic semnificativ: 5- 7 % din masa corporală actuală. Activitate fizică- 150- 200 min/săptămînă repartizată în 3- 5 sesiuni.

    Regimul alimentar

    Evitarea consumului de alcool: femei ˂ 20 g alcool pur (2 drink-uri), bărbați ˂ 30 g alcool pur (3 drink-uri)

    Clasic se recomandă: Deficit caloric de 500 – 1000 kcal/zi cu scop de pierdere ponderală.

    Regim alimentar sărac în grăsimi.

    Includerea dietei mediteraneene în prepararea meselor zilnice

    Principiile dietei mediteraneene se bazează:

    • Produse alimentare de sezon, crescute local, cu procesare minimală;
    • Sursa principală de grăsimi – uleiul de măsline (nuci, grăsime de origine animală: brânză, cașcaval, iaurt);
    • Sursa principală de carbohidrați: cereale și produse din cereale integrale (fructe, legume, boboase);
    • Sursa principală de proteine: boboasele (linte, năut, fasole și mazăre) și peștele (carne de pasăre săptămînal);
    • Sursa principală de fibre: legumele.

     

    Cum implimentăm dieta mediteraneeană?

    1. Înlocuim untul, alte tipuri de ulei cu cel de măsline.
    2. Nuci și măsline- pe post de gustare (1 gustare = 8 jumătăți de nuci grecești, 12 migdale, 10 nuci caju).
    3. Experimentați cu bulgur, orz, hrișcă, cușcuș și paste integrale.
    4. Cina și prânzul să fie însoțite de salată (alegeți legumele verzi, crocante sau cele de sezon).
    5. Cel puțin 3 porții de linte, năut, fasole și mazăre pe săptămână.
    6. Cel puțin 4 porții de pește pe săptămână.
    7. Reducem cantitatea de sare consumată; conferim gust bucatelor cu ierburi aromatice.
    8. Înlocuim sucul și băuturile carbogazoase cu apă.
    9. Înlocuim băuturile spirtoase și coctaiurile cu vin (1 pahar – 150 ml femei/zi; 2 pahare – bărbați).

     

    Tratamentul medicamentos al steatozei hepatice este adaptat în funcție de particularitățile fiecărui caz, ne-exitând o medicație specifică.  În schimb, pentru o bună protecție, regenerare și detoxifiere a ficatului gras se recomandă produse care conțin silimarină și colină.

    Începe să ai grijă de ficatul tău chiar azi cu HOLIHEP capsule!

    HOLIHEP capsule №30 – complex cu acțiune hepatoprotectoare, hepatoregeneratoare, antihepatotoxică și antiinflamatoare.

    • Menține funcția normală a ficatului prin regenerarea și protejarea celulelor hepatice;
    • Susține funcţia de detoxifiere a ficatului;
    • Protejează ficatul de acțiunea toxică a medicamentelor, alcoolului, fumatului și a factorilor nocivi ai mediului;
    • Menține valorile normale ale transaminazelor, colesterolului și trigliceridelor;
    • Restabilește funcția ficatului în urma hepatitelor suportate.

     

    HOLIHEP capsule №30 – acționăm azi pentru a preveni „roadele” în viitor!

     

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *